Bucuresti, un dezastru urbanistic
12.03.2008 13:57:34
Bucurestiul este afectat de trei mari probleme: traficul, lipsa spatiilor verzi si agresiunea asupra monumentelor istorice, este concluzia raportului "Bucuresti, un dezastru urbanistic", intocmit de Asociatia Salvati Bucurestiul.
"Nu este normal ca toata lumea sa mearga la servicu cu masina personala, transportul in comun trebuie sa reprezinte principala optiune de transport a locuitorilor ", a declarat Nicusor Dan, colaborator in cadrul proiectului.
"Din pacate, liniile transportului in comun sunt slab interconectate si nu exista o legatura intre ele, iar metroul este insuficient dezvoltat ", a continuat Dan.
Pentru ca spatiile verzi s-au imputinat, s-au inregistrat tot mai multe cazuri de imbolnaviri, mai ales in randul copiilor. Din 100.000 de copii, in 1995, 10.000 sufereau de bronsita, iar numarul acestora s-a dublat in 2006.
Din numarul de 3.500 de hectare de spatii verzi inregistrat in Bucuresti in 1989, in 2007 au mai ramas doar 1.500 de hectare. Motivul il reprezinta legislatia care permite schimbarea destinatiei spatiilor verzi in spatii constructibile, dar si faptul ca planul urbanistic zonal (PUZ) poate fi schimbat in urma unei initiative private si nu de autoritatea locala.
De asemenea, cele mai multe dintre monumentele istorice au fost acoperite de cladiri noi, mult prea inalte pentru zonele in care s-au desfasurat constructiile, aglomerand astfel circulatia.
Solutia gasita de initiatorii proiectului prevede implicarea societatii civile si presarea autoritatilor sa schimbe legislatia. "Opinia noastra este ca e mai usor sa atacam viciile administrative, in loc sa verificam fiecare organism in parte", a concluzionat Nicusor Dan.

De ce e Bucurestiul un dezastru urbanistic
Dollores Benezic
Joi, 13 Martie 2008
Mai multi arhitecti ii acuza pe primarii Capitalei, pe consilierii locali si pe urbanisti ca aproba ilegal proiecte care aglomereaza si mutileaza orasul.
Blocuri-turn cu zeci de etaje,in cartiere cu case de maximum un etaj, cladiri de patrimoniu demolate pe sest de proprietari, doar pentru ca valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decat valoarea istorica. Planuri de urbanism care incalca flagrant prevederile generale urbanistice ale orasului, aprobate de primari si de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafete mari din parcuri, pe care noii proprietari se grabesc sa le betoneze. Toate stau la baza unui raport facut public ieri de Asociatia Salvati Bucurestiul, in incercarea de a explica de ce arata Bucurestiul ca o sorcova de beton si sticla in care praful si poluarea au luat locul spatiilor verzi.
Raportul contine fotografii si cazuri ce ilustreaza dezastrul urbanistic din Capitala, toate fiind de fapt culese din presa care le-a semnalat de-a lungul ultimilor ani. Autorii raportului arata ca legislatia in domeniul constructiilor e deficitara, dar si ca autoritatile o incalca cu buna-stiinta, fiind sensibile la diverse influente private. Daca Asociatia Salvati Bucurestiul indeamna bucurestenii la atitudine pentru schimbarea lucrurilor, Primaria Capitalei gaseste ca datele din raport sunt incorecte si raspunde intr-un stil halucinant: spatiul verde aferent fiecarui locuitor din Bucuresti nu e asa de mic pe cat se spune. In sprijinul acestor afirmatii, primaria ia in calcul vegetatia din cimitire si din Gradina Zoo.

Asociatia “Salvati Bucurestiul”: Capitala - un dezastru urbanistic
Stire din Regionale publicata in 12 Mar 2008.
‘Bucuresti, un dezastru urbanistic’, un raport privind problemele cu care se confrunta Capitala - traficul, transportul in comun, poluarea, spatiile verzi, densitatea exagerata, autorizatiile de constructii, demolarile abuzive, situatia monumentelor istorice - a prezentat miercuri, la Clubul Taranului de la Muzeul Taranului Roman, presedintele Asociatiei “Salvati Bucurestiul”, Nicu?or Dan.
Potrivit documentului, Bucurestiul anului 2008 se prezinta ca un oras sufocat de trafic si poluare, cu o densitate a locuirii, in special in centru, de 9.009 de locuitori pe kilometru patrat, care depaseste mari orase europene, precum Berlinul (3.905), Viena (3.850), Budapesta (3.674), cu un haos urbanistic creat de folosirea abuziva a Planului Urbanistic Zonal (PUZ), ca si de incoerenta sistemului de transport in comun.
Un oras cu putine parcuri, fara locuri de joaca pentru copii, fara baze sportive, dupa cum îl prezinta raportul, ‘Bucurestiul isi distruge si spatiile verzi pe care le mai are prin politica dusa de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) si de Guvern de restituire si instrainare a parcurilor si bazelor sportive si schimbarea destinatiei zonelor verzi in zone construibile’.
Nicusor Dan a sesizat, de asemenea, ceea ce a numit ‘agresiunile asupra monumentelor istorice, a siturilor cu valoare arhitecturala, demolarile de case de patrimoniu si, mai general, a celor cu valoare arhitecturala, agresiunile asupra patrimoniului industrial si demolarea pietelor traditionale’.
In opinia reprezentantului Asociatiei “Salvati Bucurestiul”, aceste probleme pot fi rezolvate prin ‘limitarea derogarii prin PUZ si aprobarea OUG 114/2007 pentru interzicerea constructiilor pe spatiile verzi”. In acest sens, Nicusor Dan este de parere ca PUZ ar trebui sa detalieze Planul Urbanistic General (PUG) si sa il deroge doar in cazuri exceptionale, in care autoritatea locala lanseaza un proiect de anvergura, prin concurs, dupa ce, in prealabil, a consultat cetatenii si asociatiile profesionale.
‘Disparand posibilitatea derogarii prin PUZ, vor disparea atat agresiunile asupra imobilelor de patrimoniu, cat si cele asupra spatiilor verzi’, considera Nicusor Dan.
El a anuntat ca Asociatiei “Salvati Bucurestiul” va organiza pe viitor conferinte de presa pentru fiecare dintre problemele sesizate miercuri, facand apel la mass-media sa sprijine initiativa organizatiei.

Societate / 0:25 / 13 Martie 2008
Micul Paris, "un dezastru urbanistic"
de Gâriu?? Cristina
Image-sursa:www.all-news.ro

Ieri, 12 martie, la Clubul Taranului din cadrul Muzeului Taranului Roman, Asociatia Salvati Bucurestiul a lansat raportul "Bucuresti - un dezastru urbanistic". Scris intr-un limbaj accesibil nespecialistilor, raportul contine o sinteza a problemelor cu care se confrunta Bucurestiul, insotita de cifre statistice si fotografii reprezentative: traficul, spatiile verzi, poluarea si sanatatea populatiei, densificarea exagerata si procedurile administrative privind autorizarea constructiilor si demolarilor si situatia monumentelor istorice.

De asemenea, sunt prezentate solutii, posibilitati de actiune pentru societatea civila si mass-media dar si o prezentare a mecanismelor care fac posibila agresiunea asupra Bucurestiului: cadrul legislativ existent si responsabilitatile fiecarei institutii.

"Nu este normal ca toata lumea sa mearga la serviciu cu masina personala, transportul in comun trebuie sa reprezinte principala optiune de transport a locuitorilor ", a declarat Nicusor Dan, colaborator in cadrul proiectului.

"Din pacate, liniile transportului in comun sunt slab interconectate si nu exista o legatura intre ele, iar metroul este insuficient dezvoltat ", a continuat Dan.

Traficul este grav afectat de imobilele de birouri construite in zonele supraaglomerate din centru. In acelasi timp, autoritatile locale acorda in nestire autorizatii de constructie in locuri deja suprapopulate.

Din numarul de 3.500 de hectare de spatii verzi inregistrat in Bucuresti in 1989, in 2007 au mai ramas doar 1.500 de hectare. Motivul il reprezinta legislatia care permite schimbarea destinatiei spatiilor verzi in spatii constructibile, dar si faptul ca planul urbanistic zonal (PUZ) poate fi schimbat in urma unei initiative private si nu de autoritatea locala.

Potrivit studiului, densitatea este de peste 9.000 de locuitori pe kilometru patrat, iar nivelul de la care confortul social scade acut este de 3.500 locuitori pe kilometru patrat.

De asemenea, cele mai multe dintre monumentele istorice au fost acoperite de cladiri noi, mult prea inalte pentru zonele in care s-au desfasurat constructiile, aglomerand astfel circulatia.

Cat priveste poluarea, media anuala pentru dioxid de azot a depasit cu mult concentratia maxima admisa, la fel si concentratiile de benzen si praful de pe strazi.

Benzenul si praful sunt corelate cu riscul de aparitie a leucemiei, a bolilor respiratorii acute si a bolilor cardiace. Astfel, peste 20.000 din 100.000 de copii au facut bronsita in anul 2006. Alti 3.100 de locuitori din 100.000 au fost internati pentru infarct miocardic acut.

Solutia gasita de initiatorii proiectului prevede implicarea societatii civile si presarea autoritatilor sa schimbe legislatia.

Societate, Stirile din 13 Mar 2008
Pietonii din Capitala mai rapizi decat masinile din trafic
13.03.2008

Pietonii din Capitala mai rapizi decat masinile din trafic
Viteza medie de deplasare cu masina in Capitala scade vertiginos de la an la an, ajungĺnd in 2007 la 2 km pe ora in orele de vĺrf, se arata intr-un raport al Asociatiei “Salvati Bucurestiul”.

Viteza medie de deplasare in centrul Bucurestiului a scazut de la 15 km/ora in anul 2000 la mai putin de 10 km/ora in 2006. Semnalul de alarma a fost tras de Asociatia “Salvati Bucurestiul” prin publicarea raportului “Bucuresti, un dezastru urbanistic”. Potrivit ONG-ului, situatia a fost cu mult mai grava anul trecut cand, la orele de varf, pe unele artere principale, soferii bucuresteni s-au tarat pe sosele cu 2 km/ora. Ambuteiajele si cozile kilometrice care i-au scos din minti pe soferi au avut efecte dezastruoase si asupra activitatii Ambulantei. Timpul mediu cu care masinile Salvarii au ajuns la pacienti a urcat de la 12 minute in 2002 la 18 minute in 2005, pentru ca in 2006 sa ajunga la 35 de minute. In acest sens, una dintre consecintele blocajelor din trafic a fost, potrivit asociatiei, cresterea numarului de decese.

12 martie 2008, 19:56, Pro Tv
Bucuresti, orasul de nelocuit
Oamenii traiesc intr-un adevarat dezastru urbanistic dupa ce ne-am ingropat in tone de praf si moloz si ne-am poluat singuri aerul cu gaze de esapament.

O mana de tineri arhitecti incearca sa ne deschida ochii cu cifre socante, dar reale, legate de viata noastra de zi cu zi.

Mii de oameni vin la Bucuresti ca la Meca pentru salarii mai mari si o viata mai buna. Insa Bucurestiul a devenit un oras care isi chinuie locuitorii si ii imbolnaveste incet, incet.

S-a construit pe fiecare coltisor liber, investitorii n-au tinut cont decat de profit. Jumatate din parcurile si spatiile verzi ale Bucurestiului au fost defrisate. Cifrele arata ca a crescut numarul celor care sufera de boli nervoase, pulmonare sau ale cailor respiratorii.

Timpul mediu in care ajung ambulantele la bolnavi depaseste in Bucuresti o jumatate de ora. In 2006, peste 2.000 de oameni au murit inainte sa ajunga ambulanta la ei!

Bucuresti este in fapt o aglomerare de 9000 de locuitori pe kilometru patrat, dublu fata de Viena sau Budapesta. Bucuresti este si orasul in care viteza medie in trafic a scazut pana la 10 km/ora.